De la presiunea de a face performanță, la bucuria de a fi „om de comunitate” și de a crește în ritmul tău.
Învățătoare la Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Galați, fost director adjunct
Descoperă școala în care performanța nu mai este obiectivul final, ci efectul natural al unui proces de învățare centrat pe elevi.
Mihaela Ciocan nu a visat să devină învățătoare. Și totuși, viața a purtat-o pe căi din care a înțeles, și i s-a reconfirmat de nenumărate ori, că adevărata ei menire este educația. A rămas, așadar, în învățământ, cu încrederea că se poate și la noi și cu dorința de a le insufla elevilor dragul de carte și bucuria de a fi parte dintr-o comunitate. A căutat de fiecare dată metode ingenioase prin care să ajungă realmente la mintea și sufletele copiilor. După ce a devenit mamă, a conștientizat că fiecare om are nevoie să se simtă văzut și valorizat pentru pentru a înflori în ritmul lul. Astfel, pentru a fi mai aproape de elevi și pentru a le înțelege mai profund nevoile, a început să citească despre neuroștiințe, iar din 2005 se implică în numeroase proiecte educaționale, dezvoltate de diferite ONG-uri.
În 2016, a dat concurs pentru postul de director-adjunct în școala unde era învățătoare de 15 ani și unde devenise deja de câțiva ani un lider de opinie atât pentru colegii de cancelarie, cât și pentru alte comunități școlare. Acela a fost momentul când a simțit să-și ducă misiunea în educație și mai departe, alături de echipa care a crezut în ea: „Tot ce am făcut în școală a fost împreună cu comunitatea mea. Chiar dacă uneori eu am fost cea care a venit cu ideile sau care a impulsionat oamenii, tot ce a devenit școala este un rezultat al muncii depuse împreună. Totodată, transformarea Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” din Galați este și un efect al evoluției mele ca director: eu am învățat în Academia de Leadership și Management Școlar să fiu cu adevărat lider de școală.”
Cum înlocuiești presiunea de a face performanță cu bucuria de a crește în ritmul tău?
Când spiritul de competiție primează, presiunea resimțită este copleșitoare: mereu trebuie să dovedești (că ești cel mai bun), mereu trebuie să dai totul din tine, mereu te compari cu cei din jur și te temi că altcineva te va depăși și îți va lua locul. Și atunci apare întrebarea: cum poți încuraja performanța, fără sacrificiu, fără presiune, fără comparațiile cu ceilalți?
„Noi ne-am uitat la ce își doresc copiii, la ceea ce le place cu adevărat în școală. Am observat că sunt numeroși elevi care se bucură să fie voluntari, să se implice în proiecte și să contribuie în societate, așa cum altor elevi le place să participe, de exemplu, la olimpiadele de matematică. Aplaudăm în continuare performanța și valorizăm rezultatele, pe de-o parte. Pe de altă parte, ne-am îndreptat atenția și către alte domenii și am descoperit că unii sunt interesați de robotică, de arte, de creație literară etc. Încurajăm copiii să participe la concursuri care li se potrivesc. Scopul nostru a fost să mutăm focusul de pe competiție, care vine deseori cu presiunea de a face performanță. Astfel, performanța nu mai este obiectivul final, ci un efect natural, organic al unui proces de învățare centrat pe elevi, care valorifică aptitudinile existente ale fiecărui copil.”
Confirmări care oglindesc procesul de transformare a Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” din Galați
- Școala pune și mai mult accent pe dezvoltarea competențelor personale ale copiilor. Astfel, periodic se organizează ateliere de dezvoltare personală susținute de experți și traineri în domeniu. Autonomia și dorința de a prelua inițiativa sunt doar două dintre efectele pozitive vizibile ale atelierelor: inspirați de lucrurile descoperite, copiii se ocupă, la rândul lor, de dezvoltarea workshop-urilor pe tematici de interes pentru ei.
- Cadrele didactice și-au creat cultura învățării împreună – o parte esențială din procesul de creștere și o ocazie de a crea legături interumane valoroase. Profesorii și învățătorii susțin lecții demonstrative, își împărtășesc unii altora experiențele și observațiile, își dau feedback reciproc.
- Învățarea a devenit mai atractivă, mai motivantă și mai ancorată în nevoile de astăzi, prin introducerea la clasă a metodelor de literație și a educației STEM. Mai mult, școala organizează anual un festival de STEM, la ediția din 2024 participând chiar și invitați din alte comunități.
- Profesorii și-au îmbunătățit relațiile cu elevii și metodele de predare, prin participarea la diverse programe de formare și dezvoltare personală și profesională. Unul dintre acestea este și Edu Networks.
- Cultura voluntariatului a devenit parte din ADN-ul școlii din Galați și o sursă de inspirație și pentru alte comunități școlare. Mai mult, spiritul de comunitate a continuat să se manifeste și după ce Mihaela Ciocan a decis, în 2022, să-și păstreze doar rolul de învățător. Astfel, ea continuă să acționeze ca un changemaker curajos și să fie alături de colegii săi de cancelarie, precum și de directoarele actuale ale școlii: Emandache Ionela-Cătălina (director) și Frunză Camelia-Raluca (director adjunct), ambele absolvente ale Academiei de Leadership și Management Școlar. Totodată, Mihaela Ciocan produce schimbări în educație prin rolul de consultant educațional în Programul de Transformare.
Recomandările
Mihaelei Ciocan
„Aproape orice este posibil – totul este să căutăm noi căi de rezolvare a problemelor și provocărilor. Dacă un lucru într-adevăr nu se poate, e mai înțelept să ne concentrăm energia și atenția pe acele lucruri pe care avem puterea să le schimbăm în bine.”
„Ascultarea colegilor este esențială. Când îi asculți pe cei din jur, ai șanse mari să descoperi mai multe perspective care să aducă la lumină posibile soluții la care tu, de unul singur, nu te-ai fi gândit.”
„Oamenii au nevoie de autonomie. Renunțarea la nevoia de control încurajează creativitatea grupului și creează energie pozitivă pentru creștere. Uneori este bine să facem un pas în spate și să-i împuternicim pe cei din jur.”
„E valoros să te bucuri de fiecare lucru mărunt pe care îl vezi în jurul tău, la fel și de succesul celorlalți. Avem nevoie să învățăm să ne bucurăm mai mult și mai des de reușitele altora.”
„Încurajez să ne urmăm misiunea cu bucurie, și nu dintr-un spirit de sacrificiu. Pentru a reuși asta, este important să avem grijă de noi și de starea noastră de bine, să ne respectăm și viața personală, și timpul cu familia, și momentele cu noi înșine. În acest fel, vom gestiona mai ușor și mai limpede provocările din școală.”